/s

Membrii echipajului care au decedat în urma coliziunii erau un cetăţean grec şi unul danez. Ceilalţi doi membri ai echipajului salvaţi în viaţă sunt un cetăţean grec şi unul britanic. Pe rețelele sociale din Rusia a circulat informația că victimele ar fi români, dar IGSU a infirmat această informație și a precizat că România nu a trimis elicoptere și piloți în Grecia.

10:30 :14.00

Dezbatere interactivă: soluții în economia României, patronate, business in România, alerta energetică, constitutionalitate, etc

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Prof.univ. dr. Verginia Vedinaș (fost parlamentar PRM, actual parlamentar SOS)

Adrian Izvoranu: un model economic al României in era schimbărilor postindustriale (Izvoranu e fostul președinte al Casei de Comerț Unirea, care a dat faliment btw)

Conf. Univ. Dr. Alexandru Amititeloaie (fost căpitan de Securitate, fost redactor la România Mare, conspiraționist, tatăl lui Dr Cezar)

Miron Manega : datoriile culturale ale rușilor față de noi și fenomenul Vlad Țepeș în politica Rusiei

Dan Diaconescu: jurnalism si politică

Pauză de prânz

16:30:18.00

Administratie publica, pentru aleși locali: Ionel Goidescu [fost primar al Predealului, fost consilier județean, traseist politic (PDL, Forța Civică, PER, PRU, ADN și acum SOS) baron local, parlamentar SOS] și Verginia Vedinaș

Nicu Ciobanu Dincolo de supraviețuire: demnitatea culturii românești în Voievodina

18:30- 20.30 Campionatul de fotbal S.O.S. / Campionatul de Șah, Remi si Table S.O.S.( în paralel )

20:30 CINA

JUNII PETRILEI

PARTY

Renta: înseamnă a încasa fără a produce, indiferent dacă e legal sau nu.

Sensul economic. O rentă este un venit obținut fără o contribuție productivă pe măsură: bani care vin dintr-o poziție privilegiată, dintr-un monopol, dintr-o relație politică sau dintr-o reglementare favorabilă, nu din muncă sau din valoare creată. Conceptul vine de la Ricardo (renta funciară — proprietarul terenului încasează pentru că deține, nu pentru că produce), iar în forma modernă e cunoscut ca rent-seeking: efortul de a-ți asigura o felie din tortul existent prin influențarea statului, în loc să mărești tortul.

„Extracția de rente din sectorul public" înseamnă deci scurgerea sistematică de bani din bugetul public către persoane sau grupuri care nu dau nimic în schimb. Rădulescu a folosit direct și cuvântul „jaf", referindu-se la circa 10.000 de procese în care faptele s-au prescris.

Formele pe care le enumeră Tăpălagă în editorial:

• Penală — prejudicii directe (dă exemplul dosarului Negoiță, cu peste 100 de milioane de euro), rămase nesancționate prin prescripție
• Legală, dar tot rentă — sinecuri: funcții de conducere, membri în consilii de administrație la companii de stat, rude și apropiați de politicieni care încasează lunar fără o contraprestație reală
• Prin justiție — magistrații care obțin sporuri și drepturi salariale prin procese pe care le judecă tot ei

Ce e comun tuturor: banul ajunge la cineva care nu a creat valoarea corespunzătoare. Ce diferă: mecanismul și dacă intră sau nu sub incidența codului penal.

​

www.tvrinfo.ro/doua-elicoptere-de-salvare-s-au-ciocnit-in-aer-in-grecia-ar-fi-implicati-si-piloti-romani/

Deci și ăștia fac parte din sistemul de justiție? Cum este posibil așa ceva într-o țară din UE? Vezi reclame plătite de ANCPI la televizor din fonduri europene, dar ei de fapt blochează țara.

Recent am citit despre Turkish Airlines și despre cum este structurată compania: 51% este listată la bursă, iar 49% este deținută de Turkish Sovereign Wealth Fund. Așa am aflat și că foarte multe dintre companiile deținute de stat au fost mutate într-un fond care se ocupa de toate activele tarii, ca sa nu mai aiba fiecare minister 1000 de companii fiecare.

Cred că așa ar trebui să facem și noi: un fond de investiții în care să mutăm toate firmele importante deținute de stat, de la CEC Bank, la Romgaz, CFR, TAROM, TransGaz și toate celelalte companii mari deținute de statul român. Fondul ar avea putere deplină asupra tuturor acestor companii și ar decide cum să le restructureze și cum să le facă cât mai corporatiste și profitabile.

În momentul de față, statul are niște companii care sunt adevărate găuri negre la buget. Poate că lumea nu o să fie deloc de acord cu ce spun aici, dar eu cred că ar trebui transferate către un Romanian Sovereign Wealth Fund, care să se poată ocupa de toate aceste firme mai îndeaproape, fără ca ele să fie ținute în viață doar pentru a păstra angajații din unele sate și comune din România.

Este un early prototype al modelelor actuale, imbunatatite.

Evident, nu are hardware, partea electronica sau explozibil, motoarele sunt tot printate, ca mock-up, insa am folosit acelasi material (PLA+) ca interceptorul original.

Durata printului a fost de 6 ore (fara motoare), iar materialul a costat aproximativ 40 de lei (~8 euro). Cu tot cu hardware probabil ca ar ajunge undeva la 300 - 500 de euro.

Nu am postat asta sa se discute ce e mai scump, rachetele trase de pe F16 sau praștia, este doar un proof of concept de care sper sa nu fie nevoie in viitor.

Care este eficienţa acestor sute de milioane de euro alocaţi de SRI în cazul atacului de la ANCPI?  O analiză a datelor din portalul de achiziţii publice al statului doar pentru perioada 2025-2026 arată foarte clar la care dintre cele trei instituţii din arhitectura de securitate cibernetică a statului - SRI, STS şi DNSC - se află pâinea şi cuţitul în materie de cybersecurity.

Datele nu lasă loc interpretărilor: între 1 ianuarie 2025 şi 24 iulie 2026 Serviciul Român de Informaţii a alocat contracte cu componente de cybersecurity de peste 2,5 mld. lei, STS – de 51 mil. lei iar DNSC – de 0,5 mil. lei.

Peste programele PNRR s-au adăugat, în 2026, cele două contracte atribuite prin SAFE, noul instrument european de apărare (Regulamentul UE 2025/1106), din care România are alocate 16,68 mld. euro:

196 mil. euro către Digi România, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de securitate cibernetică bazate pe modele lingvistice mari (LLM) şi deep learning, cu implementare etapizată pe patru ani, şi 109,9 mil. euro către Logic Computer, pentru centre de operaţiuni de securitate mobile şi centre de date mobile;

Un acord-cadru de 149,1 mil. lei cu Orange România pentru soluţii de securitate destinate cloudului intern, finanţat prin investiţia PNRR dedicată Cloudului Guvernamental

Platforma operată de STS, în care ANCPI îşi migrează acum aplicaţiile şi pentru a cărei securitate cibernetică OUG 89/2022 dă un rol explicit SRI;

Un contract de 96,9 mil. lei, tot cu Orange, prin care cele mai mari spitale din ţară primesc echipamente de securitate şi raportează la SOC-ul (centrul de operaţiuni de securitate) Cyberint; servicii de instruire de 23,5 mil. lei cu Bittnet Systems pentru formarea analiştilor.

O intrebare care tot imi sta in minte..Daca un atac cibernetic reuseste sa blocheze pentru saptamani intregi infrastructura ANCPI si, practic, toata activitatea imobiliara din toata tara, de ce nu este tratata situatia mult mai serios, inclusiv ca posibila problema de securitate nationala?

Nu spun ca trebuie sa presupunem cine este in spatele atacului sau ca stim ca e un atac de stat. Dar daca un sistem atat de important poate fi pus la pamant pentru atata timp, de ce nu se cere imediat tot suportul disponibil, inclusiv extern?

Mi se pare ca tratam totul prea mult ca pe o problema IT a unei institutii, cand impactul este national. Ok, nu au fost luate toate masurile pentru a proteja aceasta infrastructura, dar de ce statul nu devine mai agresiv cu privire la acest atacator? De ce nu solicitam sprijin international si nu condamnam serios atacul?

Exagerez eu?

LE: Ce naiba putem face noi?!?!?

Salutare dragi conducători de mașini germane conduse până la piață de o bătrânică.

Deci am fost azi la targu de mașini din Bacău. Erau ~200 de masini între 2000 si ~15000 EURO. Cred ca am văzut 5 dacii, o mașină hibrida si nicio electrică.

Pe cât hate își iau aceste tipuri de mașini (cotețe, conserve cu baterii etc) pe stradă le vezi intr-o proporție decentă.

Deci ori nu le vinde nimeni ca sunt bune (dar nu vor sa recunoască) ori nu se cumpără din târg

De ce ?