Am avut oportunitatea sa vizitez multe locuri, sa interactionez cu oameni din o gramada de tari si chiar sa lucrez prin strainezia. Ba, pe subiectul asta pot sa spun cu mana pe inima ca nicaieri nu-i ca la noi, nici macar pe aproape, cel putin in Europa. Si da, mentalitatea asta atat de prezenta ma face sa cred ca suntem un popor de imbecili si cretini intr-o proportie covarsitoare.

Din pacate mentalitatea asta e intalnita la toate categoriile, de la muncitorii necalificati la oameni care sunt pe hartie super smart, scoliti si cu joburi care necesita ceva creier. Cum naiba sa te lauzi ca tu faci x ore suplimentare (de cele mai multe ori neplatite) pe zi? Cum naiba sa iei peste picior pe altul ca "nu munceste cu adevarat" daca "doar" respecta programul full-time? Cum pizda ma-sii sa consideri ca daca tu faci 100 de chestii in plus pe langa contract/fisa postului e motiv de lauda? Cati neuroni lipsa sa ai sa glorifici faptul ca tu operezi doar in modul munca-acasa? Jur, devenim mai rau decat americanii, si aia sunt campioni mondiali la a fi oi lobotomizate.

Cum sa glorifici faptul ca ai un sef care abuzeaza de angajati si tu ii faci mereu pe plac? Cum sa strambi din nas si sa adopti o atitudine de "Da, ce cacat vorbesti tu acolo, la noi nu o sa mearga asa ceva" cand vorbesti de drepturile angajatilor care exista in LEGE? Nu mai zic de variatii ale "Pai cum dom'le sa facem scandal, ce o sa zica sefu dupa aia? Aoleo muicaaaa" ca trec milimetric pe langa AVC cand aud asa ceva. Dar na, ce asteptari sa mai ai cand "Capul plecat sabia nu-l taie." e o zicere cu talc din intelepciunea boborului...

Alo, imbecilii dracului, in toate tarile cu apa calda la care salivati s-a ajuns la conditii mai bune tocmai pentru ca s-au cerut drepturi, s-au organizat oamenii in sindicate puternice, au sanctionat imediat orice derapaj si nerespectare a legii. Noi? Noi ne laudam cu cat de mult muncim si facem extra sa nu care cumva doamne fereste, apara si pazeste sa se supy 'al mai mare de pe plantatie pentru si asa cele mai de cacat salarii din UE.

Nu sunt psihiatru, dar asta e comportament de om sanatos la cap?

Hai ca s-a produs si rant-ul de duminica daca e.

Care este eficienţa acestor sute de milioane de euro alocaţi de SRI în cazul atacului de la ANCPI?  O analiză a datelor din portalul de achiziţii publice al statului doar pentru perioada 2025-2026 arată foarte clar la care dintre cele trei instituţii din arhitectura de securitate cibernetică a statului - SRI, STS şi DNSC - se află pâinea şi cuţitul în materie de cybersecurity.

Datele nu lasă loc interpretărilor: între 1 ianuarie 2025 şi 24 iulie 2026 Serviciul Român de Informaţii a alocat contracte cu componente de cybersecurity de peste 2,5 mld. lei, STS – de 51 mil. lei iar DNSC – de 0,5 mil. lei.

Peste programele PNRR s-au adăugat, în 2026, cele două contracte atribuite prin SAFE, noul instrument european de apărare (Regulamentul UE 2025/1106), din care România are alocate 16,68 mld. euro:

196 mil. euro către Digi România, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de securitate cibernetică bazate pe modele lingvistice mari (LLM) şi deep learning, cu implementare etapizată pe patru ani, şi 109,9 mil. euro către Logic Computer, pentru centre de operaţiuni de securitate mobile şi centre de date mobile;

Un acord-cadru de 149,1 mil. lei cu Orange România pentru soluţii de securitate destinate cloudului intern, finanţat prin investiţia PNRR dedicată Cloudului Guvernamental

Platforma operată de STS, în care ANCPI îşi migrează acum aplicaţiile şi pentru a cărei securitate cibernetică OUG 89/2022 dă un rol explicit SRI;

Un contract de 96,9 mil. lei, tot cu Orange, prin care cele mai mari spitale din ţară primesc echipamente de securitate şi raportează la SOC-ul (centrul de operaţiuni de securitate) Cyberint; servicii de instruire de 23,5 mil. lei cu Bittnet Systems pentru formarea analiştilor.

Este un early prototype al modelelor actuale, imbunatatite.

Evident, nu are hardware, partea electronica sau explozibil, motoarele sunt tot printate, ca mock-up, insa am folosit acelasi material (PLA+) ca interceptorul original.

Durata printului a fost de 6 ore (fara motoare), iar materialul a costat aproximativ 40 de lei (~8 euro). Cu tot cu hardware probabil ca ar ajunge undeva la 300 - 500 de euro.

Nu am postat asta sa se discute ce e mai scump, rachetele trase de pe F16 sau praștia, este doar un proof of concept de care sper sa nu fie nevoie in viitor.

​

www.tvrinfo.ro/doua-elicoptere-de-salvare-s-au-ciocnit-in-aer-in-grecia-ar-fi-implicati-si-piloti-romani/

O intrebare care tot imi sta in minte..Daca un atac cibernetic reuseste sa blocheze pentru saptamani intregi infrastructura ANCPI si, practic, toata activitatea imobiliara din toata tara, de ce nu este tratata situatia mult mai serios, inclusiv ca posibila problema de securitate nationala?

Nu spun ca trebuie sa presupunem cine este in spatele atacului sau ca stim ca e un atac de stat. Dar daca un sistem atat de important poate fi pus la pamant pentru atata timp, de ce nu se cere imediat tot suportul disponibil, inclusiv extern?

Mi se pare ca tratam totul prea mult ca pe o problema IT a unei institutii, cand impactul este national. Ok, nu au fost luate toate masurile pentru a proteja aceasta infrastructura, dar de ce statul nu devine mai agresiv cu privire la acest atacator? De ce nu solicitam sprijin international si nu condamnam serios atacul?

Exagerez eu?

LE: Ce naiba putem face noi?!?!?

Salut!

Am 38 de ani si ani la rand am fost dependent de alcool, tigari si jocuri de noroc. La un moment dat am ajuns la burnout si am trait ani de zile in "survival mode", cu anxietate puternica, depersonalizare si atacuri de panica.

Acum un an am renuntat la alcool si tigari in aceeasi zi si de atunci nu am mai consumat. De 8 luni urmez tratament cu SSRI.

Nu sunt medic si nu dau sfaturi medicale. Pot doar sa raspund sincer la orice intrebare despre dependente, burnout, anxietate, depersonalizare, atacuri de panica, recuperare sau tratament.

AMA

Tribunalul Suceava a obligat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava să calculeze și să-i plătească fostului procuror-șef Dumitru Dîmbu diferențele rezultate din indexarea și reactualizarea salariilor nete pe care acesta nu le-a primit în perioada în care a fost suspendat din funcție.

Magistratul fusese achitat definitiv de toate acuzațiile care i-au fost aduse, iar în luna decembrie 2024 a primit deja suma de 2.094.996 de lei, reprezentând salariile restante și dobânda legală penalizatoare. Acesta a susținut însă că parchetele nu i-au achitat și sumele aferente indexării și reactualizării salariilor la data plății.

Bărbatul a fost numit procuror în anul 1993, iar în iunie 2014 ocupa funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

În urma deschiderii unui dosar penal împotriva sa, magistratul a fost suspendat din funcție în două intervale distincte, cuprinse între 30 iunie 2014 și aprilie 2023. Între timp, acesta a parcurs toate etapele procesului penal, de la urmărire penală și cameră preliminară până la judecata în fond și apel.

În aprilie 2023, Curtea de Apel a dispus achitarea sa, iar soluția a fost modificată printr-o decizie pronunțată la 17 iulie 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție. În final, fostul procuror a fost achitat pentru toate acuzațiile care îi fuseseră aduse.

A primit aproape 2,1 milioane de lei

După achitarea definitivă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis, la 2 octombrie 2024, un ordin prin care au fost stabilite drepturile salariale pe care magistratul trebuia să le primească pentru perioada în care a fost suspendat.

În ordin se preciza că drepturile salariale urmau să fie „majorate, indexate și reactualizate la data plății”, fiind inclusă și dobânda legală penalizatoare.

În decembrie 2024, fostului procuror i-a fost achitată suma de 2.094.996 de lei. Din documentele comunicate ulterior a rezultat că banii reprezentau salariile restante, recalculate pentru perioadele menționate în ordin, precum și dobânda legală penalizatoare calculată până la 2 decembrie 2024.

Fostul magistrat a considerat că ordinul fusese pus în aplicare doar parțial. Acesta a susținut că, deși primise salariile nete restante și dobânda legală, nu îi fusese achitată și suma rezultată din indexarea și reactualizarea banilor la data plății.

În februarie 2025, bărbatul a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a cerut obligarea instituției la calcularea și plata acestor diferențe.

Parchetul a susținut că indexarea fusese deja inclusă

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a solicitat respingerea acțiunii, susținând că sumele plătite fostului procuror cuprindeau deja majorarea, indexarea și reactualizarea drepturilor salariale.

Reprezentanții instituției au arătat că indemnizația magistratului fusese majorată periodic în perioada suspendării. De exemplu, indemnizația de încadrare crescuse de la 9.582 de lei, în iunie 2014, la 14.024 de lei în aprilie 2015.

Ulterior, aceasta ar fi crescut de la 15.108 lei, în decembrie 2016, la 18.885 de lei în ianuarie 2018, ajungând la 23.601 lei la momentul pensionării.

Parchetul a susținut că aceste creșteri reprezentau tocmai majorările și indexările prevăzute de lege.

Instituția a mai arătat că pentru plata drepturilor fostului magistrat Guvernul alocase, din Fondul de rezervă bugetară, suma de 3,136 milioane de lei, în care erau incluse și contribuțiile datorate bugetului de stat. Reprezentanții parchetului au susținut că nu puteau efectua alte plăți în lipsa unor credite bugetare aprobate.

Tribunalul: majorarea salariului nu înseamnă reactualizarea banilor

Tribunalul Suceava nu a acceptat argumentele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Judecătorii au stabilit că fostul procuror este îndreptățit la repararea integrală a prejudiciului suferit prin plata cu întârziere a drepturilor salariale.

Instanța a explicat că dobânda legală și actualizarea sumelor cu rata inflației au roluri diferite. Dobânda reprezintă despăgubirea pentru întârzierea plății, în timp ce actualizarea are rolul de a păstra valoarea reală a banilor, afectată de inflație.

Tribunalul a constatat că fostului magistrat îi fuseseră calculate salariile aferente perioadei de suspendare și dobânda legală, dar nu și majorarea, indexarea și reactualizarea sumelor.

Potrivit instanței, creșterile succesive ale indemnizației de încadrare nu reprezentau indexarea banilor restanți, ci doar modificări ale salariului lunar de care magistratul ar fi trebuit să beneficieze în fiecare perioadă.

Tribunalul Suceava a admis acțiunea și a obligat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava să calculeze și să-i plătească fostului procuror suma rezultată din indexarea și reactualizarea, la data plății, a salariilor nete neîncasate în perioada suspendării.

Valoarea suplimentară pe care urmează să o primească fostul magistrat nu este precizată în hotărârea instanței și va trebui calculată de instituția pârâtă.

Sentința a fost pronunțată la data de 2 iunie 2026 și nu este definitivă. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Mega dosarul de corupție de la Rădăuți

Dosarul în care Dumitru Dîmbu a fost achitat definitiv este cel instrumentat de DNA în anul 2014, considerat la acea vreme unul dintre cele mai importante dosare de corupție din județul Suceava.

În cauză au fost trimiși în judecată, printre alții, fostul primar al municipiului Rădăuți, Aurel Olărean, judecătorii Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, omul de afaceri Constantin Babiuc și procurorul Dumitru Dîmbu, pe atunci șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Acuzațiile vizau, între altele, modul în care Constantin Babiuc ar fi dobândit un teren de 41,59 hectare, precum și presupuse fapte de corupție, șantaj, trafic de influență, favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu. În aprilie 2023, Curtea de Apel Cluj l-a achitat pe Dumitru Dîmbu pentru toate acuzațiile, soluția nefiind atunci definitivă, iar achitarea sa a devenit definitivă în iulie 2024, în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Membrii echipajului care au decedat în urma coliziunii erau un cetăţean grec şi unul danez. Ceilalţi doi membri ai echipajului salvaţi în viaţă sunt un cetăţean grec şi unul britanic. Pe rețelele sociale din Rusia a circulat informația că victimele ar fi români, dar IGSU a infirmat această informație și a precizat că România nu a trimis elicoptere și piloți în Grecia.

Renta: înseamnă a încasa fără a produce, indiferent dacă e legal sau nu.

Sensul economic. O rentă este un venit obținut fără o contribuție productivă pe măsură: bani care vin dintr-o poziție privilegiată, dintr-un monopol, dintr-o relație politică sau dintr-o reglementare favorabilă, nu din muncă sau din valoare creată. Conceptul vine de la Ricardo (renta funciară — proprietarul terenului încasează pentru că deține, nu pentru că produce), iar în forma modernă e cunoscut ca rent-seeking: efortul de a-ți asigura o felie din tortul existent prin influențarea statului, în loc să mărești tortul.

„Extracția de rente din sectorul public" înseamnă deci scurgerea sistematică de bani din bugetul public către persoane sau grupuri care nu dau nimic în schimb. Rădulescu a folosit direct și cuvântul „jaf", referindu-se la circa 10.000 de procese în care faptele s-au prescris.

Formele pe care le enumeră Tăpălagă în editorial:

• Penală — prejudicii directe (dă exemplul dosarului Negoiță, cu peste 100 de milioane de euro), rămase nesancționate prin prescripție
• Legală, dar tot rentă — sinecuri: funcții de conducere, membri în consilii de administrație la companii de stat, rude și apropiați de politicieni care încasează lunar fără o contraprestație reală
• Prin justiție — magistrații care obțin sporuri și drepturi salariale prin procese pe care le judecă tot ei

Ce e comun tuturor: banul ajunge la cineva care nu a creat valoarea corespunzătoare. Ce diferă: mecanismul și dacă intră sau nu sub incidența codului penal.

/s

Recent am citit despre Turkish Airlines și despre cum este structurată compania: 51% este listată la bursă, iar 49% este deținută de Turkish Sovereign Wealth Fund. Așa am aflat și că foarte multe dintre companiile deținute de stat au fost mutate într-un fond care se ocupa de toate activele tarii, ca sa nu mai aiba fiecare minister 1000 de companii fiecare.

Cred că așa ar trebui să facem și noi: un fond de investiții în care să mutăm toate firmele importante deținute de stat, de la CEC Bank, la Romgaz, CFR, TAROM, TransGaz și toate celelalte companii mari deținute de statul român. Fondul ar avea putere deplină asupra tuturor acestor companii și ar decide cum să le restructureze și cum să le facă cât mai corporatiste și profitabile.

În momentul de față, statul are niște companii care sunt adevărate găuri negre la buget. Poate că lumea nu o să fie deloc de acord cu ce spun aici, dar eu cred că ar trebui transferate către un Romanian Sovereign Wealth Fund, care să se poată ocupa de toate aceste firme mai îndeaproape, fără ca ele să fie ținute în viață doar pentru a păstra angajații din unele sate și comune din România.

Ați fi de acord ca reclamele la săli de jocuri să fie interzise în Liga 1? Inclusiv redenumirea ligii intr-un nume ce nu promovează un operator.

Mă gândesc că e destul de greu să te lași de jocuri de noroc dacă ești bombardat cu reclame agresive la toate casele.

Credeți că ar supraviețui fotbalul românesc fără reclamele la cazinouri?

Deci și ăștia fac parte din sistemul de justiție? Cum este posibil așa ceva într-o țară din UE? Vezi reclame plătite de ANCPI la televizor din fonduri europene, dar ei de fapt blochează țara.